CULTURA TUTUNULUI de MARIUS SORIN ZAHARIA
DESCRIERE:
Dintr-un hectar de teren cultivat cu tutun, se poate castiga circa 150 milioane de lei vechi. In functie de soiul de tutun, de modul de intretinere a culturii si de conditiile pedoclimatice, profitul poate fi mai mare sau mai mic. La o cultura de tutun se munceste circa jumatate de an, din martie pana in octombrie.
Cultura tutunului de tip Virginia se dezvolta cel mai bine in zona nisipurilor zburatoare din Oltenia, in luncile Argesului, Muresului si Dunarii. Cultura de tutun de tip Burley este intalnita in Transilvania, iar Burley de Tarnave se spune ca este cel mai bun tutun de acest soi din Europa. Soiul Baragan, dupa cum ii si este denumirea, se dezvolta cel mai bine in Campia Baraganului. Soiurile orientale Djebel si Molovata (tutun cu frunza mica, de aroma si cel mai scump) se cultiva cel mai bine in Moldova.
EXTRAS DIN CARTE:
INŞIRATUL, DOSPIREA, USCAREA Şl PĂSTRAREA FRUNZELOR
După recoltare, frunzele sunt supuse unor operaţiuni fizice şi biochimice care determină calitatea fumativă a lor, însuşire ce se pune în evidenţă în fabricile care le prelucrează.
7.1 ÎNŞIRATUL FRUNZELOR
Este operaţiunea cu care începe acest proces în vederea unei manipulări mai uşoare şi pentru a se înlesni celelate procese tehnologice care urmează.
Tutunul adus la uscătorii se va descărca imediat, ca să nu se încălzească. Mănunchiurile de foi se aşează în magazie pe duşumele, într-un singur strat, aproape vertical, cu vîrful în sus şi cotoarele în jos. Se fac fâşii de 1,5 m lăţime, cu spaţii de 30 - 40 cm între ele, pentru a putea remania tutunul în caz că nu se înşiră în aceeaşi zi. Pe 1 m2 de magazie se pot aşeza 40 - 100 kg tutun, în funcţie de mărimea foilor.
Inşiratul constă în introducerea manuală sau mecanizată a unor sârme sau sfori prin capătul nervurii mediane a frunzei de tutun. Concomitent se face şi sortarea frunzelor după mărime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau dăunători etc.
După mărime, frunzele se sortează în: mari, mijlocii şi mici, iar cele atacate de boli şi dăunători se înşiră separat.
înşiratul manual se face cu o andrea de oţel de 30 - 60 cm lungime şi 0,3 - 1,5 cm lăţime, în funcţie de dimensiunile foilor.
Andreaua se trece prin capătul nervurii principale, iar foile se trec apoi pe o sfoară de 2 - 4 m lungime, formând un şir de foi de tutun (fig. 7.1.1).
(...)
INŞIRATUL, DOSPIREA, USCAREA Şl PĂSTRAREA FRUNZELOR
După recoltare, frunzele sunt supuse unor operaţiuni fizice şi biochimice care determină calitatea fumativă a lor, însuşire ce se pune în evidenţă în fabricile care le prelucrează.
7.1 ÎNŞIRATUL FRUNZELOR
Este operaţiunea cu care începe acest proces în vederea unei manipulări mai uşoare şi pentru a se înlesni celelate procese tehnologice care urmează.
Tutunul adus la uscătorii se va descărca imediat, ca să nu se încălzească. Mănunchiurile de foi se aşează în magazie pe duşumele, într-un singur strat, aproape vertical, cu vîrful în sus şi cotoarele în jos. Se fac fâşii de 1,5 m lăţime, cu spaţii de 30 - 40 cm între ele, pentru a putea remania tutunul în caz că nu se înşiră în aceeaşi zi. Pe 1 m2 de magazie se pot aşeza 40 - 100 kg tutun, în funcţie de mărimea foilor.
Inşiratul constă în introducerea manuală sau mecanizată a unor sârme sau sfori prin capătul nervurii mediane a frunzei de tutun. Concomitent se face şi sortarea frunzelor după mărime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau dăunători etc.
După mărime, frunzele se sortează în: mari, mijlocii şi mici, iar cele atacate de boli şi dăunători se înşiră separat.
înşiratul manual se face cu o andrea de oţel de 30 - 60 cm lungime şi 0,3 - 1,5 cm lăţime, în funcţie de dimensiunile foilor.
Andreaua se trece prin capătul nervurii principale, iar foile se trec apoi pe o sfoară de 2 - 4 m lungime, formând un şir de foi de tutun (fig. 7.1.1).
Cuprinsul cartii Cultura tutunului
1. Generalitati;
2. Particularitati anatomice si biologice;
3. Sistematica. Soiuri. Zone de cultura;
4. Compozitia chimica a frunzei (calitatea tutunului);
5. Cerinte fata de clima si sol;
6. Tehnologia de cultivare: rotatia, fertilizarea, lucrarile solului, producerea rasadului, plantarea tutunului, lucrarile de ingrijire, recoltarea.
7. Insiratul, dospirea, uscarea si pastrarea frunzelor;
8. Pregatirea tutunului pentru predare. Conditii de calitate;
9. Fermentarea tutunului;
Anexe; Bibiliografie.
128 PAGINI
EDITURA MAST
Dimensiuni : 13 x 20 cm
CULTURA TUTUNULUI de MARIUS SORIN ZAHARIA
Daca cumperi acest produs o sa primesti